Posts Tagged ‘despre pietre semipretioase’
Mit si Realitate Pietre Semipretioase – Carneol
Wednesday, December 9th, 2009 |
Scurt Istoric
Roca provine din India, unde prin expunere la soarele fierbinte tropical, hidroxidul s-a transformat in oxid de fier astfel incat mineralul brun a devenit rosiatic. Procedeul a fost preluat in antichitate de etrusci care incercau modificari ale culorii mineralului la temperaturi ridicate.
Etimologia denumirii de carneol nu este clara dar este foarte raspandita ideea ca denumiriea carneolului ar proveni din cuvantul latin cornum (Cornus mas), care este o planta cu fructele de forma unui corn rosu.
Este piatra sacra a tibetanilor dar si a egiptenilor si totodata o piatra des utilizata in obiecte de cult budiste.
Considerata de egiptenii antici un simbol al vietii, aceasta piatra semipretioasa a fost folosita ca remediu pentru bolile de sange sau pentru a calma inflamatiile.
Deasemenea, datorita culorii sale rosii, culoarea sangelui era considerat “piatra vietii”, astfel mineralul joaca un rol important in ceremonialul de inmormantare fiind gasit si in mormantul faraonului Tutanchamun.
 |
Mineralul fiind foarte apreciat si de alte popoare antice astfel se poate aminti:
- Inelul din Telo gasit in Iran (cca. 2500 i.e.n) se gaseste azi in Louvre
- Inelul cu piatra fenician cu un scarabeus (secolul VI i.e.n.) azi in British Museum
- Inelul cu piatra etrusc cu reprezentarea lui Poseidon (secolul VI i.e.n.) azi gasindu-se in Biblioteca nationala franceza.
Muzeul din Cipru detine doua lanturi cu margele din carneol (cca. 3000 i.e.n.), astfel au mai fost gasite prin sapaturile arheologice obiecte de podoaba din carneol in Asia Mica pe locul de odinioara a cetatii Troia (2950-2250 i.e.n.), sau din timpul imparatilor romani (0-375), ca si mai tarziu in Evul Mediu, erau amulete purtate ca ocrotitoare fata de vrajitorii sau ca piatra tamaduitoare.
 |
Marii regi au fost inmormantati alaturi de pietre de carneol. Una dintre cele mai cunoscute figuri ale istoriei, Napolean, avea o mare admiratie pentru aceasta piatra, dar se pare ca ea a fost purtata si de catre profetul Mohhamad.
Mineralul este amintit si in unele opere literare ca de exemplu Goethe sau Peter Paul Althaus, deasemenea un inel din carneol a purtat si reformatorul bisericii Martin Luther sau regele August der Starke (1670-1733) devenit ulterior August al II-lea al Poloniei, printul Lituaniei.
Varietati de cuart
Monday, November 30th, 2009 |
Cuartul apartine sistemului de cristalizare romboedric.
Cristalul de forma ideala are sase prisme terminate cu sase piramide la fiecare capat.
In natura cristale de cuart sunt adesea infratite, distorsionate sau intercrescute cu cristale de cuart adiacente sau cu alte minerale. Cristalele tipice bine formate intr-un “pat”, care au crescut neconstranse intr-un gol au doar o terminatie piramidala prezenta, deoarece cristale trebuie sa fie atasate la celalalt capat la o matrice. O geoda de cuart reprezinta o astfel de situatie – cand golul este aproximativ sferic ca forma, captusit cu un pat de cristale crescute spre interior.
Numele “cuart” provine din limba germana “Quarz”. Alte surse insista ca numele a derivat de la cuvantul saxon “Querkluftertz”, ceea ce inseamna “vena” de minereu.
Cuartul este cel mai comun material identificat ca fiind substanta mistica maban in mitologia aborigena. Aceasta se gaseste in mod obisnuit in cavourile cimitirelor din Europa, de exemplu Newgrange sau Carrowmore in Republica Irlanda. Cuvantul irlandez pentru cuart este grian cloch, ceea ce inseamna “piatra de soare”.
Naturalistul roman Plinius cel Batran considera cuartul “apa inghetata permanent de mari perioade de timp”. (Cuvantul “cristal” vine de la cuvantul grecesc puritate.) El si-a sustinut ideea spunand ca acest mineral se gaseste aproape de ghetarii din Alpi, dar nu si pe muntii vulcanici si ca mari cristale de cuart de tip sferic erau utilizate la racirea mainilor. De asemenea, el cunostea capacitatea cuartului de a disocia lumina intr-un spectru. Aceasta idee a persistat cel putin pana in anii 1600.
In secolul XVII studiul cuartului (de catre Nicolas Steno) a pregatit terenul pentru cristalografia moderna. Nicolas Steno a descoperit ca nu conteaza cat distorsioneaza un cristal de cuart, pentru ca fetele lungi ale prismelor fac intotdeauna un unghi perfect de 60 grade.
Charles Sawyer a inventat procesul de fabricatie comerciala a cristalului de cuart in Cleveland, Ohio, Statele Unite ale Americii. Acesta inventie a initiat tranzitia de la exploatarea si taierea cuartului la aplicatiile electrice de cuart fabricat.
Proprietatile piezoelectrice ale cuartului au fost descoperite de Jacques si Pierre Curie in anul 1880. Oscilatorul de cuart sau rezonatorul a fost dezvoltat prima data de Walter Guyton Cady in anul 1921. George Washington Pierce a proiectat si patentat oscilatoarele cu cristale de cuart in anul 1923. Warren Marrison a creat primul ceas cu oscilator de cuart bazandu-se pe lucrarile lui Cady Pierce in 1927.
Cuartul pur, numit uneori cuart clar, este incolor sau alb transparent si/translucid.
Varietatile colorate comune includ citrinul, cuartul roz, ametistul, cuartul fumuriu, cuartul albicios, si altele.
Cea mai importanta diferentiere intre tipurile de cuart este in:
• cuarturi macrocristaline (cristale individuale vizibile cu ochiul liber)
• cuarturi microcristaline sau criptocristaline (aglomerari de cristale vizibile numai prin marire la microscop).
Varietatile de cuart criptocristalin sunt de cele mai multe ori fie translucide, fie opace in timp ce varitatile transparente de cuart tind sa fie macrocristaline.
In tabelul de mai jos gasiti cateva varietati mai importante de cuart:
|
Varietate |
Descriere |
Poza |
|---|---|---|
| Agat | Multi-colorat, apropiat de calcedonie, semitranslucid catre translucid. |
|
| Ametist | Are culori de violet, transparent. |
|
| Aventurin |
Calcednie translucida cu mici incluziuni (de obicei de mica) ce sclipeste. |
|
| Calcedonia | Cuart criptocristalin si amestec de moganit. Termenul este folosit in general numai pentru materialele albe sau usor colorate. |
|
| Carnelian | Calcedonie portocaliu-rosiatica, translucida. |
|
| Citrin | Are culori de la galben roscat la maro, galben-verzui. |
|
|
Cuart fumuriu |
Culori de maro catre gri, opac. |
|
| Cuart laptos | Culori de alb, translucid catre opac. |
|
| Cuart roz | Are culoare de roz, translucid. |
|
| Cuart rutilat | Contine incluziuni aciculare de rutil. |
|
| Jasp | Cuart criptocristalin opac, de culoare variind de la rosu la maro. |
|
| Ochi de tigru | Cuart colorat in galben fibron – rosu-maroniu. |
|
| Onix | Este o varietate colorata alb negru. |
|
| Prasiolit | Are culori de verde menta, transparent. |
|
Mit si Realitate Pietre Semipretioase – Ametist
Tuesday, November 17th, 2009Ametistul este o piatra pretioasa radianta, in sensul ca energiile sale sunt expansive. Se spune ca atunci cand se mediteaza cu un ametist alaturi se ajuta Pamantul, deoarece raza violeta ajuta la transformarea intregii lumi intr-un loc mai bun. Ametistul este piatra cu cea mai mare valoare din grupul cuarturilor. Are multe puteri supranaturale. Se spune ca aduce noroc, stabilitate si protejeaza purtatorul de magia neagra si de dorul de casa.
 |
Scurt Istoric
Cea mai frumoasa dintre varietatile de cuart, ametistul era cunoscut de egiptenii, etrusci si romani.
Mici camee de ametist au fost realizate in China Antica.
In vechime, simbol al dragostei carnale, in Europa Evului Mediu denumit “piatra episcopala”, se credea ca-l fereste pe posesor de vraji.
Potrivit credintei, cei care beau din cupe de ametist nu se imbatau.
Ametistul piatra a protectiei – egiptenii antici foloseau ametistul ca masura de protectie impotriva sentimentelor de vinovatie si teama.
In conceptia anticilor, ametistul este piatra care potoleste orice fel de pasiuni, fie ele datorate iubirii, bauturii, jocurilor de noroc sau altor cauze. Aceasta credinta a dus la o adevarata voga a pocalelor sculptate din ametist in Grecia, Asia Mica si la Roma.
Grecii credeau ca pietrele de ametist ar putea prevenii intoxicarea, in timp ce soldatii europei medievale purtau amulete de ametist ca metoda de protectie in lupta.
Ametistului i se mai atribuie rolul de aparare contra demonilor, contra furtului, aceasta credinta explica faptul ca mormantul merovingienilor continea siraguri de ametist. Margele de ametist au fost gasite si in morminte anglo-saxone din Anglia.
 |
Mit si realitate
Ametistul era considerat un puternic antidot impotriva ebrietatii, motiv pentru care in antichitate au fost scuptate pocale pentru vin in pietre de ametist.
In mitologia greaca Dionisos, zeu al betiei s-a indragostit de o feciora numita Amethystos, care insa ia refuzat acestuia afectiunea. Amethystos s-a rugat la zei sa ramana casta, rugaminte indeplinita de zeita Artemis care a transformat-o pe Amethystos intr-o piatra de culoare alba. Dionisos umilit de dorinta lui Amethystos de a ramane fecioara a turnat vin peste piatra, ceea ce ia dat culoarea de cristal violet.
Exista si alte variante ale povestii de mai sus. Una dintre aceste variante sustine ca zeul Dionis a fost insultat de catre un muritor, motiv pentru care zeul a jurat ca-l va ucide pe urmatorul muritor care-i va taia calea. Pentru a-si pune in practica dorinta a creat tigrii fiorosi pe care ia lasat liberi. Muritorul s-a dovedit a fi o frumoasa femeie tanara pe nume Amethystos, care urma sa-i plateasca un tribut zeitei Artemis. Viata sa a fost salvata de Artemis, care a transformat-o pe fata intr-o statuie de cuart pur cristalin, pentru a o proteja de ghiarele tigrilor. La vederea frumoasei statui Dionisos a plans cu lacrimi de vin, datorita remuscarilor ce-l framantau pentru fapta sa. Lacrimile zeului au colorat atunci cuartul in violet.
O alta varianta o implica pe zeita Rhea, care-i dat lui Dionis piatra de ametist pentru ca acesta sa isi pastreze cumpatul ca bautor de vin.
